Acasă » Nota 5.5
Arhive categorie: Nota 5.5
Ultimele Comentarii
Autorii blogului
cameleonii
delfinasu
Andrei Mutuligă
gab0nne
The Monuments Men (2014)
Mulțumiri Odeon Cineplex pentru invitație.
Cu acordul lui Roosevelt, Eisenhower a decis în 1944 înființarea unei unități speciale care să meargă pe front și să recupereze monumente de artă inestimabile pe care naziștii le-au furat și le-au ascuns pe teritoriul lor. Astfel, misiunea pică pe umerii specialistului în artă Frank Stokes (George Clooney) și a celor șase membri ai echipei conduse de el. (mai mult…)
Homefront (2013)
Nici nu apucăm să ne așezăm bine pe scaune și suntem prinși între gloanțe, explozii, lupte și urmăriri, vinovat pentru ele fiind un Statham lățos, în rol de polițist sub acoperire, care prinde lozul cel mare și îl aruncă după gratii pe șeful unui cartel de droguri. În timpul acestor evenimente fiul mafiotului este ucis, fapt pentru care eroul nostru este nevoit să se retragă undeva departe de furia băieților răi care au promis răzbunare. (mai mult…)
Jack Ryan: Shadow Recruit (2014)
Mulțumiri Ro Image pentru invitație.
Producătorii au mirosit ceva potențial de box office în personajul Jack Ryan, i-au dat un restart, l-au îmbrăcat în haine noi și l-au aruncat în luptă, cu speranțe evidente de o posibilă serie de succes. (mai mult…)
Out of the Furnace (2013)
Poate fi un film despre răzbunare sau despre dragostea de frate, poate fi drama soldatului întors din Irak cu sechele psihice și fără niciun viitor, drama omului cinstit care cade pradă împrejurărilor nefaste sau drama unei familii, poate fi un film despre o societate în care legea nu se aplică și băieților răi care sunt ghidați de propriile (ne)reguli sau pur și simplu este un film cu niște personaje lăsate în voia sorții într-un orășel american aflat pe moarte. (mai mult…)
Captain Phillips (2013)
Listen up, we have been boarded by armed pirates. If they find you, remember, you know this ship, they don’t.
Este amuzant faptul că se vorbeşte despre Captain Phillips ca fiind un pretendent serios pentru Oscaruri la nenumărate categorii, când filmul se zbate într-o mediocritate evidentă de la un capăt la altul, iar colacul de salvare nu vine aproape de nicăieri. Spun aproape de nicăieri căci, în toată banalitatea sa, se remarcă somalezul Barkhad Abdi, aflat la primul său rol. Chiar dacă sarcinile pe care acesta le-a primit nu sunt dificil de realizat, faptul că a reuşeşte să fie convingător în rolul unui pirat care pune stăpânire pe un vapor aflat în largul mării este destul de important în economia filmului. (mai mult…)
Kapringen (A Hijacking) (2012)
Plecând de la capturarea unei nave daneze și a echipajului format din șapte persoane de către pirații somalezi, Lindholm ne oferă timp de 100 de minute una dintre cele mai slabe situații de negociere pe care le-am văzut de-a lungul timpului.
Deși mi-am imaginat înainte de vizionare că voi asista la o „partidă de șah” plină de tensiune, în care fiecare va face tot posibilul să-l dea mat pe celălalt, am constatat cu dezamăgire că nu-i decât una în care „jucătorii” merg din start pe o remiză, neriscând să-şi piardă vreo piesă. Ar fi fost mult mai interesant un documentar pe acest subiect decât un film fără nicio direcţie.
Ender’s Game (2013)
Mulțumiri MediaPro Distribution pentru invitație.
In the moment when I truly understand my enemy, understand him well enough to defeat him, then in that very moment I also love him. Este ușor să te apuci să creezi o franciză, însă este foarte dificil ca ea să atragă zeci de milioane de oameni dacă nu este gândită corespunzător.
Pentru ca o franciză să aibă succes, îi trebuie un scenariu dezvoltat în așa fel încât să nu strice farmecul poveștii inițiale, un regizor care să știe cum să pună în valoare fiecare actor și fiecare moment important al acțiunii, și, bineînțeles, o distribuție cu lipici la public, care să se muleze foarte bine pe rolurile jucate. (mai mult…)
World War Z (2013)
Un film apocaliptic destul de cuminte în scene de violență (nu degeaba a primit ratingul de PG-13), care îți stârnește râsul prin ridicolul unor faze, dar mai ales prin felul în care sunt portretizați zombie. Au fost multe momente în care m-am întrebat dacă nu cumva-i o parodie fină a genului și nu mă prind eu.
Filmul îşi face introducerea cu o succesiune de cadre care ne anunţă că ceva nu este în regulă, dar un „ceva” ce pare că este ignorat cu bună ştiinţă. Apoi, apare Brad Pitt şi nevasta… şi copiii… şi micul dejun… şi un televizor în fundal care anunţă pericolul… şi întrebări despre fostul job al tatălui puse de scenarişti în gura celei mici pentru a afla şi noi cu cine avem de-a face. Am înţeles. Trecem peste. (mai mult…)
Only God Forgives (2013)
Cei care au pus „Drive” pe harta celor mai bune filme din 2011 s-au reîntors. De data asta, cu un film chiar mai lent decât precedentul. De fapt, camera de filmat se mişcă atât de încet de jur împrejurul personajelor, încât până şi un documentar despre împerecherea la melci ar putea fi mai plin de viaţă. (mai mult…)
Monsters University (2013)
Senzaţia aia de „heart-melting” pe care a impus-o prezența micuței Boo în primul film, momentele numeroase de „laugh out loud”, plăcerea de a urmări o poveste originală, inedită, şi bucuria de a-i urmări pe Mike Wazowski şi Sulley, două dintre cele mai simpatice personaje animate văzute, m-au făcut să revăd pentru a 3-a oară „Monsters, Inc.”.
Din păcate, şi oarecum aşteptat, „Monsters University” se află la polul opus, o vizionare fiind mai mult decât suficientă. (mai mult…)
The Bling Ring (2013)
Povestea care stă la baza filmului e cât se poate de reală şi destul de recentă (2008-2009) – un link, dacă vă interesează. Cinci adolescenţi americani au spart casele unor vedete de pe la ei, însuşindu-şi bani şi bunuri în suma de 3 milioane $$. Cum procedau – destul de simplu : se informau de pe net când vedeta era plecată de-acas’, localizau imobilul cu Google Maps şi se deplasau la faţa locului, unde viitoarele victime, printre care Paris Hilton, de mai multe ori, Orlando Bloom, Brian Austin Green & Megan Fox, Rachel Bilson, Lindsay Lohan etc., lăsau cheia sub preş, la propriu, sau n-aveau suficienţi bani de-un sistem de alarmă eficient, sau, pur şi simplu, erau complet ignoranţi vis-a-vis de proprietatea lor. În cele din urmă, au fost prinşi, unii au petrecut ceva vreme (cam puţină, zic eu) prin închisoare, dar chestia cea mai interesantă e că mass-media i-a transformat într-un fel de vedete nationale, de-a ajuns si fata lui Coppola să le facă film. (mai mult…)
The East (2013)
„The East” este ultimul model de eco-thriller apărut pe piață. De data asta, acțiunea are în centrul atenției o tânără domniță (Brit Marling, care scrijelește și scenariul), proaspătă absolventă a unei puternice agenții de pază și protecție, care primește misiunea de a se infiltra într-o gașcă de anarhiști, cu scopul de a stopa/preîntâmpina atacurile acesteia împotriva marilor corporații, cauzatoare de poluări și distrugătoare de ecosisteme. (mai mult…)
The Conjuring (2013)
The Conjuring a fost, probabil, cel mai aşteptat film horror al anului 2013, iar încasările pe care le-a avut dovedesc acest lucru. Însă, toată lumea ştie faptul că încasările unui film nu definesc şi calitatea acestuia, iar acest lucru se potriveşte perfect în cazul acestui film.
Trăind printre demoni (aşa cum a fost tradus în mod oficial de către distribuitorul filmului în România) nu este decât o încercare disperată de a schimba regulile filmelor horror, care, din păcate, cade repede pradă fazelor înspăimântătoare pe care le-am tot văzut în ultimii ani. (mai mult…)
The Heat (2013)
Pe scurt, „The Heat” este Miss Congeniality Sandra Bullock și cu hoața de identitate Melissa McCarthy, puse în același film. Nimic nou din punct de vedere al personajelor, nimic nou la capitolul scenariu și nu în ultimul rând, nimic nou la capitolul gaguri.
Nu-i primul și nici ultimul film în care personajele se urăsc la început, apoi sunt obligate să colaboreze și în final ajung să fie cele mai bune prietene. Pentru asta însă, este nevoie ca ele să treacă prin aceleași faze penibile și clișeice, așa cum ne-au obișnuit comedioarele astea ale americanilor. (mai mult…)
The Hangover Part III (2013)
Ştiţi vorba aia, „e rău cu rău, dar mai rău e fără rău”. Se potrivește de minune aici. Adică, am făcut praf a doua parte că a reluat același tipar și aceleași glume schimbând doar locația, iar acum când a venit schimbarea, parcă mai bine ne oferea același lucru decât așa ceva.
Scenariul renunţă la celebra mahmureală şi nu se mai desfăşoară sub forma unor piese de puzzle ca în celelalte, totul fiind de la început cât se poate de clar. Misterul care se regăsea în primele două şi curiozitatea de a afla ce au făcut personajele de au ajuns într-o anumită ipostază, au dispărut şi s-au transformat într-o umbră a unui „action comedy” în care personajele primesc o misiune clară de la bun început. E drept că ne păstrează două mici surprize prin care se abate de la un traseu 100% liniar, dar chiar şi aşa, tot nu este satisfăcător. (mai mult…)
Cinefilul de Serviciu 